Cercetare Locală Ghid Metodologic

Abstract

S‐ar putea ca cititorului să‐i pară familiară situaţia în care soseşte într‐un loc despre care nu are suficiente informaţii anterioare, nu ştie exact care sunt problemele locale cele mai importante, ştie doar că el va trebui să dea un răspuns la acestea, în condiţiile în care nu dispune de timp suficient, iar mijloacele materiale îi sunt limitate. Această situaţie de bază apare de fiecare dată, când dorim să dezvăluim viaţa unei aşezări umane, sau a unei întinderi cu scop ştiinţific, sau aplicativ. Chiar şi atunci când este vorba de împrejurimile propriului nostru spaţiu locativ ‐ deşi cunoaştem deja unele statistici care se referă la zona respectivă ‐ întotdeauna vom dispune de mai puţine informaţii anterioare, decât am avea nevoie pentru a da răspuns la problemele ce pot apărea ulterior. La începutul cercetării noastre nu putem şti cu precizie, care vor fi întrebările care necesită atenţia şi sensibilitatea noastră maximă, care vor fi, deci, temele cele mai importante ale cercetării noastre. Sursele materiale şi timpul alocat cercetării se vor dovedi a fi insuficiente de fiecare dată, indiferent dacă este vorba de o cercetare cu scop ştiinţific planificată pe mai mulţi ani, sau doar pe câteva săptămâni. Acest volum doreşte să fie de folos în astfel de situaţii. Prin ,,teren” – în interpretarea prezentului volum – se va înţelege o aşezare umană, ori un ţinut, regiune, teritoriu, întindere. Practica contemporană europeană face diferenţă între profesiile de dezvoltare a aşezărilor, teritoriilor şi provinciilor, respectiv între specialiştii care se ocupă cu sistematizare şi dezvoltare. În zilele noastre, instituţionalizarea acestor profesii şi domenii de specialitate este un proces în plină desfăşurare. Totuşi, la derularea unei cercetări sociale, între diferitele profesii de sistematizare şi dezvoltare nu se înregistrează diferenţe; aceleaşi tehnici de culegere de date şi procesare trebuie aplicate atât în cazul teritoriilor, cât şi a aşezărilor umane. Mai bine spus, metodele aplicate trebuie modificate puţin de fiecare dată, dar aceasta este o problemă specifică terenului şi nu profesiei. Metodele prezentate în acest volum pot fi aplicate şi în alte cazuri, de exemplu, în cercetarea unei părţi a aşezării, a unei subculturi, sau a unei instituţii. Există nenumărate metode pentru cunoaşterea terenului. În volumul nostru, din considerente de întindere, nu putem să le prezentăm pe toate, dorim doar să prezentăm câteva tehnici de colectare de date din domeniul antropologiei, sociologiei, socio‐geografiei şi a ştiinţelor economice. Fără îndoială, alegerea acestor metode poate fi discutabilă, dincolo de tehnicile prezentate există alte metode pe care le‐am putea include. În alegerea tehnicilor prezentate m‐am bazat pe experienţele mele personale din domeniul dezvoltării aşezărilor umane, conform cărora se pot dezvălui şi pot fi răspunse relativ rapid, eficient şi cu încredere temele cele mai importante ale cercetării.